Ce se intampla dupa ce nasti? (I)

Odata cu nasterea lui bebe se asterne un nou capitol al vietii de mamica: viata de familie in formula noua. Cel mai tanar membru al familiei este la inceput de drum, foarte mic si extrem de dependent de a lui mamica.

Primele 3 zile cu Bubu

Imediat dupa nastere eram extenuata, ma simteam grea si ma afundam in salteaua patului de spital, dar in acelasi timp simteam ca plutesc, ca si cand o mare povara pe care o purtasem cu mine 9 luni de zile s-a ridicat asemenea unui fulg purtat de vant si in sfarsit puteam sa respir. Insa fiecare incercare de a inspira si expira aducea cu sine o senzatie stranie de parca plamanii nu mai isi gaseau locul in cutia toracica. Am dedus ca lucrurile probabil incercau sa se reaseze si sa isi gaseasca vechea pozitie de dinaintea sarcinii sau poate tot efortul si-a spus cuvantul.

Nasterea este un proces care poate decurge in multe moduri si de multe ori se intinde pe mai multe ore. Am apelat la epidurala atunci cand am simtit ca nu mai puteam tolera intensitatea si ritmul contractiilor.

Bubu a venit pe lume intr-o vineri la 20:45. Am nascut la maternitatea Medlife Grivita. Aici in cele 3 zile de recuperare dupa nastere am avut optiunea si posibilitatea sa il las pe bebe pe timpul noptii cu personalul de la Neonatologie, asistentele avand grija sa il hraneasca si sa il schimbe daca era cazul. Initial am vrut sa il pastrez alaturi de mine si pe timp de noapte, vroiam sa incurajez lactatia si sa incep alaptarea cat mai repede, dar marturisesc ca dupa 30 de minute de incercari am simtit sa trebuie sa iau o pauza. Eram istovita din cauza travaliului si a nasterii si atunci am ales sa il stiu pe cel mic in maini mult mai sigure si mai odihnite decat ale mele in timpul noptii.

Dupa ce au venit asistentele si l-au luat pe bebe, eram convinsa ca o sa adorm instant, ca doar trecusera 3 ore deja de la nastere si eu eram foarte obosita. Ei bine, nu a fost deloc asa, abia la 4 dimineata am reusit sa adorm, dupa mai multe ore de oftat, studiat in detaliu tavanul si peretii si foit in pat. Nu stiu daca de vina a fost nebunia nasterii, agitatia, oboseala extrema sau entuziasmul necontenit, dar creierul meu parea ca s-a supraincalzit de la cate ganduri imi treceau prin minte in momentele acelea. Nu reuseam sa imi golesc mintea suficient timp ca sa pot adormi.

A doua zi mi-am facut curaj si am zis ca incerc sa ma ridic singura din pat sa ma plimb putin. Am avut o surpriza! Nu reuseam sa imi indrept spatele, eram intepenita si simteam o durere intepatoare in zona toracelui de fiecare data cand incercam sa revin cu spatele in pozitie verticala. Am mers cocosata cateva zile bune, pana cand intr-un final durerea a cedat.

Din fericire fiecare zi aducea cu sine ameliorarea treptata a durerilor, precum si mici progrese in alaptare. Ma consider norocoasa ca am reusit sa ii ofer lui bebe colostru in acele zile si ca am inceput cu dreptul procesul de intarire a imunitatii. Nu as fi reusit sa stimulez atat de bine si sa declansez atat de curand lactatia fara ajutorul unei pompe de san. La Maternitatea Medlife exista o incapere destinata acestui lucru, o camera cu pompe de san denumita Lactarium pentru noile mamici. Aici mi-am putut desfunda canalele, lucru atat de necesar pentru declansarea alaptarii si atenuarea durerilor ce vin odata cu “furia laptelui”. Astfel am reusit sa il alaptez cu succes pe bebe prima oara in a 3 zi de la nastere. A fost motiv de sarbatoare la noi acasa caci am putut renunta la laptele praf inca din prima saptamana de viata.

A fost prima data cand am realizat adevarata semnificatie a bucuriei ce vine odata cu micile mari victorii! 🥳

Advertisements